luni, 30 iulie 2012

Băsescu: Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!


Proteza dentară a lui Traian Băsescu s-a dovedit de bună calitate. (O fi tot din Austria). Suspendatul s-a ţinut cu dinţii de scaun şi proteza n-a cedat. Practic, a fost demis, tehnic, nu. Şi-a salvat scaunul printr-o chichiţă inventată special pentru el, introdusă în timpul mandatului. Lipsit de orice fairplay, preşedintele jucător a modificat regulile jocului, în timpul jocului, fabricându-şi un avantaj.  Până la urmă, tot la ”masa verde” a câştigat.



Dacă compar Referendumul din 2007 cu Referendumul din 2012, revenirea lui Băsescu la Cotroceni e lipsită de logică, în general, dar mai ales de logica democraţiei.
  • Referendumul de demitere din 2007.
    Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum: 18.301.309.
    Numarul participanţilor: 8.135.272 (44.45%).
    Voturi valabile pentru demitere: 2.013.099 (24,75%)
    Voturi valabile împotriva demiterii: 6.059.315 (74,48%)
    Voturi nule 62.858 (0.77%).

    Referendum de demitere 2012.
  • Numarul persoanelor înscrise în lista pentru referendum: 17.984.621
    Numarul participanţilor: 8.297.135 (46,13%)
    Voturi valabile pentru demitere: 7.264.819 (87,55%)
    Voturi valabile împotriva demiterii: 923.147 (11,12%)
    Voturi nule: 109.169 (1,31%)

    În 2007, Referendumul a fost valid, cu o participare de 44,45%
    În 2012,  Referendumul nu este validcu o participare de 46,13%.

    În 2007, cu 6.059.315 de voturi împotriva demiterii, Băsescu rămâne preşedinte.
    În 2012, cu 7.264.819 de voturi pentru demitere, Băsescu rămâne preşedinte.

    Boicotând referendumul, Traian Băsescu a fugit din faţa poporului, pierzând dreptul de a mai invoca interesul naţional sau democraţia.  Nu a vrut să consulte poporul, pentru că ştia foarte bine care ar fi fost rezultatul. Pe el, oricum, nu îl interesează ce vrea poporul. El ştie mai bine ce e bine pentru popor şi pentru România. 
    S-a ascuns în spatele absenţilor şi, ignorând voinţa exprimată a poporului, ţine cu dinţii de scaun. Este comportamentul tipic al unui dictator, care ţine puterea prin orice mijloce, atâta timp cât îi servesc scopul. Băsescu, produsul respingător al politicii româneşti dinainte şi de după 1989, a dat cu tifla poporului. Şi i-a hăhăit un mesaj de adio: ”Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!”

vineri, 27 iulie 2012

Suspendatul Băsescu şi strategia curvească a boicotului


Oricât încearcă Băsescu să se dea Ioana D'Arc a Constituţiei şi a interesului naţional, tot politician rămâne. Un politician care îşi apără nevoile, neamurile şi scaunul. Şi cum ”politica e curvă”, Suspendatul disperat foloseşte orice mijloc.



Să ne amintim:

Rezultate alegeri prezidenţiale 6 decembrie 2009
TURUL 2 – Băsescu versus Geoană

Prezenţă la vot: 58,02%

Voturi valabil exprimate
10.483.815
5.277.068
50,34%
5.206.747
49,66%

Băsescu a câştigat cu 70.321 voturi. Cam 5 milioane de cetăţeni l-au vrut pe Geoană, 5 milioane, pe Băsescu, iar 8 milioane nu l-au vrut pe niciunul dintre ei. Practic, 70.000 de voturi l-au făcut pe Băsescu preşedinte.

Din 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot , 8 milioane nu au votat. Se poate spune că ei nu l-au vrut preşedinte nici pe Geoană, nici pe Băsescu, sau că i-a durut în cot cine e preşedintele României. E normal ca acum cei 8 milioane de absenţi să se considere voturi pro Băsescu la Referendum?
Când a ieşit preşedinte, nu a fost necesar un anumit prag al prezenţei la vot, dar pentru demitere e nevoie de cvorum! Nu prea e logic. Normal ar fi fost ca obţinerea funcţiei şi demiterea din funcţie să se facă după aceleaşi reguli. Pentru a-l salva pe Băsescu, PDL a schimbat regulile refendumului cu puţin înaintea suspendării preşedintelui, iar Guvernul Ponta nu a reuşit să le aducă în starea iniţială.
Dacă Băsescu scapă de demitere, va fi graţie unei şmecherii, printr-o ţeapă, prin fugă din faţa alegătorilor, nicidecum prin întoarcerea la popor pe care o flutura în vremurile lui bune. 
Atunci, în campanie, îi chema pe români să participe la Referendum. Acum, i-ar închide în case.  ”Dacă vreţi să vedeţi un film horror priviţi duminica pe fereastră. O să vedeţi armate de zombi încolonate spre secţiile de vot.”, zice fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu. Mie mi se pare că tocmai ”armatele de zombi” vor sta acasă, conformându-se ordinelor şi îndemnurilor lansate de strategii PDL. Contingentele de zombi vor sta cu storurile trase, cu televizoarele închise sau blocate pe b1, vorbind în şoaptă şi comunicând cu lumea prin SMS-uri, ca să afle dacă Băsescu a mai rămas preşedinte.

Indiferent de ceea ce spune Suspendatul, boicotarea Referendumului e o strategie curvească, de politician care ţine de scaun, cu dinţii. Chiar şi în cazul unui Referendum valid, Băsescu va susţine că mai multe milioane de români s-au opus demiterii sale, cuplând în mod artificial puţinii susţinători pe care îi mai are la numărul mare al nehotărâţilor, pasivilor, indiferenţilor, absenţilor la vot.




joi, 26 iulie 2012

Referendum – despre ce e vorba


Referendum – despre cine şi despre ce e vorba


Referendumul nu e despre plagiatul lui Ponta, nici despre frizura lui Antonescu, nici despre banii lui Voiculescu, nici despre pistolul lui Adrian Năstase. Nu e despre USL, PDL, Parlament, Guvern, economie, criză, nivelul de trai al românilor, contractele ”băieţilor deştepţi”, bordurile lui Videanu, Roşia Montană, Boc, interesul naţional, poşetele Elenei Udrea sau despre creşterea monedei euro şi prăbuşirea leului. Referendumul nu e despre flota dispărută, casa din Mihăileanu, averea lui Mircea Băsescu, mineriade, comunism, viitorul României, EBA sau Bamboo; nu e despre Grecia, relaţiile internaţionale ale României, Angela Merkel, UE, autoritatea instituţiilor statului, independenţa Justiţiei, Curtea Constituţională, democraţie, mogulii presei. Nu e nici măcar despre testamentul mătuşii Tamara.
Referendumul e despre Traian Băsescu, preşedintele jucător. E despre joaca lui cu rolul pe care trebuie să îl aibă Preşedintele Statului, joaca lui cu instituţiile statului, cu Parlamentul, cu Guvernul şi primul ministru, cu partidele politice, cu echidistanţa, dialogul social şi medierea. E despre joaca lui cu bugetarii, cu poliţiştii şi militarii, cu pensionarii, profesorii şi medicii, cu asistenţii maternali şi însoţitorii persoanelor cu handicap. Referendumul e despre joaca preşedintelui suspendat cu sistemul ticăloşit şi corupţia, cu evaziunea fiscală, locurile de muncă şi criza; despre joaca lui cu ziariştii găozari şi cu ţigăncile împuţite, cu leneşii, graşii şi slabii, cu sărmanii dator-vânduţi băncilor. E despre jocul lui cu stenograme, dosare, plagiate şi ”puşcăriabili”.
Referendumul e despre cât de preşedinte a fost jucătorul Traian Băsescu şi despre jocul lui cu vieţile cetăţenilor României. Stop joc!